IMPREUNA INVINGEM ! – PE 9 DECEMBRIE 2012

Uniunea Bulgara din Banat - Romania

Vizita Excelentei Sale Tar al Bulgariei, Simeon (al II-lea) Saxa-Coburg Gotha, şi soţia Alteţei sale, aristocrata spaniolă Margarita Gomez-Acebo

Anul 1738 a fost anul în care a început să se scrie un nou capitol din îndelungata şi zbuciumata istorie a Balcanilor. Aproximativ 2.200 de bulgari catolici din partea de nord-vest (localitatea Ciprovţi), sătui de robie turcească, au găsit, după o scurtă pribegie, un tărâm propice păstrării obiceiurilor şi credinţei – Banatul. Când au ajuns pe aceste meleaguri, primul lucru construit a fost o biserică. 270 de ani au fost sărbătoriţi, ieri, în localitatea Dudestii Vechi, comunitatea cu cel mai mare număr de etnici bulgari din România. Localnicii au aşteptat cu emoţie această zi, şi petru că alături de ei s-au aflat fostul ţar al Bulgariei, Simeon (al II-lea) Saxa-Coburg Gotha, şi soţia Alteţei sale, aristocrata spaniolă Margarita Gomez-Acebo. înalţii oaspeţi au fost primiţi, la orele dimineţii, în faţa Primăriei Dudeştii Vechi, de către liderii administraţiei judeţului, Constantin Ostaficiuc şi Zoltan Marossy, adjunctul ISJ Timiş, prof. Halasz Francisc, deputatul Niculae Mircovici (reprezentantul legitim al minorităţii bulgare din România), şi primarul comunei, Gheorghe Nacov. De asemenea, au fost prezenţi bulgari din Breştea, Denta, Vinga, Popeşti-Leordeni, dar şi din Bulgaria, Serbia şi Ungaria. în cuvântările Domniilor lor, invitaţii şi gazdele au vorbit despre însemnătatea celor 270 de ani petrecuti în bună convieţuire cu românii şi multele etnii din Banat. Fostul ţar şi soţia Alteţei sale au primit numeroase cadouri, unele impresionându-i în mod deosebit. Preşedintele CJT, Constantin Ostaficiuc, le-a oferit simbolull judeţului Timiş (leul) şi un album. Cele mai emoţionante suveniruri le-au primit, însă, din partea comunei: fiul primarului, Gheorghi, i-a înmânat fostului suveran o păpuşă în costum popular bărbătesc bulgăresc, iar ţarina Margarita a primit, din partea fetiţei edilului local, Francesca-Rosiţa, costumul ei popular. înalţii oaspeţi au participat la Sfânta Liturghie, oficiată de Böcskei László, vicarul general al Episcopiei Romano-Catolice de Timişoara, şi un sobor de preoţi. Au cântat Corul Domului Romano-Catolic şi Corul “Jaku Ronkov”. După ce slujba s-a încheiat, în faţa parohiei, gazdele şi invitaţii s-au adresat, din nou, localnicilor. Apoi, Simeon al II-lea şi fosta ţarină Margarita au vizitat şcoala şi au avut o întâlnire cu cadrele didactice. La orele după-amiezii, în curtea Casei Bulgare din Dudeştii Vechi, s-a desfăşurat un program cultural-artistic, pe scenă urcând solişti şi formaţii de dansuri din localităţile cu etnici bulgari menţionate, Ansamblul “Liulinţi” din Sofia, precum şi renumitul solist de muzică populară bulgărească Ilia Lukov. Seara s-a încheiat cu un splendid foc de artificii. Alteţa sa şi soţia au înnoptat la Timişoara, urmând ca astăzi să părăsească România, nu înainte, însă, de a se întâlni cu episcopul romano-catolic Martin Roos, care i-a invitat la episcopie.

http://www.renasterea.ro/ro_articles.php?id=11399

Nota de fundamentare a asociatiei Uniunea Bulgara din Banat – România ca fiind de utilitate publica

NOTA DE FUNDAMENTARE
Sectiunea 1
Titlul proiectului de act normativ
Hotarâre a Guvernului privind recunoasterea asociatiei “Uniunea Bulgara din Banat - România”ca fiind de utilitate publica
Sectiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ
1. Descrierea situatiei actuale
Asociatia „Uniunea Bulgara din Banat - România”, constituita la data de 5 martie 1990, este o persoana juridica de drept privat, neguvernamentala, independenta si apolitica functionând în interesul societatii în general si al comunitatii cetatenilor apartinând minoritatii bulgare din România, în special.
Potrivit prevederilor Statutului, scopul declarat al acestei asociatii îl constituie apararea dreptului la pastrarea si exprimarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a cetatenilor români de nationalitate bulgara, cu respectarea principiului egalitatii si al nediscriminarii.
Prin proiectele si programele derulate, Asociatia contribuie la promovarea si respectarea drepturilor omului, cu particularitate a celor referitoare la minoritatile nationale.
De la constituire si pâna în prezent, Asociatia a dezvoltat în mod constat un parteneriat cu institutii publice si cu personalitati din mediul academic si societatea civila. Astfel, au fost initiate si derulate evenimente culturale si stiintifice, seminarii, colocvii, dezbateri, simpozioane, oferind cu precadere cetatenilor apartinând minorita.ii bulgare din România oportunitatea de a se manifesta în sfera culturii, limbii materne,religiei, educatiei, vietii publice.
Asociatia s-a implicat în elaborarea unor strategii care au avut ca scop promovarea sanselor de acces la educatie în limba materna, spiritului de toleranta, a dialogului intercultural, precum si a egalitatii între persoanele apartinând minoritatilor nationale si cele apartinând majoritatii.
Statul acorda anual, prin hotarâri ale Guvernului, asistenta financiara în scopul derularii unor proiecte si programe interetnice si de combatere a intolerantei, precum si organizatiilor cetatenilor minoritatilor nationale, membre ale Consiliului Minoritatilor Nationale.
Asociatia “Uniunea Bulgara din Banat - România” gestioneaza aceste fonduri alocate cetatenilor apartinând minoritatii bulgare de la bugetul de stat, printr-o buna organizare la nivelul regiunilor în care sunt concentrate comunitati ale acestei minoritati nationale.
Pâna în prezent, aceasta asociatie a demonstrat ca programele si proiectele pe care le-a initiat si
derulat au condus la îndeplinirea scopului prevazut în statut - promovarea unor masuri adecvate care permit cetatenilor apartinând minoritatii bulgare din România sa-si mentina si sa-si dezvolte cultura, precum si sa-si pastreze elementele esentiale ale identitatii lor, respectiv religia, limba, traditiile si patrimoniul cultural.
Din analiza documentelor justificative reiese ca asociatia „Uniunea Bulgara din Banat - România”
îndeplineste conditiile reglementate de art. 38 din Ordonan.a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, pentru ca aceasta sa fie declarata de utilitate publica.
2. Schimbari preconizate
Prin programele initiate si derulate, asociatia „Uniunea Bulgara din Banat - România” va contribui la cunoasterea de catre majoritate a valorilor specifice patrimoniului cultural al acestei minoritati nationale, precum si la promovarea diversitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a României, la consolidarea bunelor relatii interetnice în tara noastra.
Declararea asociatiei „Uniunea Bulgara din Banat - România” ca fiind de utilitate publica, constituie un beneficiu pentru comunitatea etnicilor bulgari din România, acestia participând la consolidarea sistemului de protectie a minoritatilor nationale din România.
Sec.iunea a 3-a
Impactul socio – economic al proiectului de act normativ
1. Impactul macro-economic
Prezentul proiect de act normativ nu are impact macro-economic.
2. Impactul asupra mediului de afaceri
Prezentul proiect de act normativ nu are impact macro-economic.
3. Impactul social
Prezentul proiect de act normativ nu are impact macro-economic.
4. Impactul asupra mediului
Prezentul proiect de act normativ nu are impact macro-economic.
Sectiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent,
cât si pe termen lung (pe 5 ani)
Nu este cazul.
Sectiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislatiei în vigoare.
Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.
Sectiunea a 6-a
Consultari efectuate în vederea elaborarii proiectului de act normativ
1. Informatii privind procesul de consultare cu organizatiile neguvernamentale, institute de cercetare si alte organisme implicate.
Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.
2. Fundamentarea alegerii organiza.iilor cu care a avut loc consultarea, precum si a modului în care activitatea acestor organizatii este legata de obiectul proiectului de act normativ
Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.
3. Consultarile organizate cu autoritatile administratiei publice locale, în situatia în care proiectul de act normativ are ca obiect activitati ale acestor autoritati, în conditiile Hotarârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorita.ilor administratiei publice locale la elaborarea de acte normative.
Proiectul de act normativ nu se refera la acest subiect.
4. Consultarile desfasurate în cadrul consiliilor interministeriale în conformitate cu prevederile
Hotarârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente
Prevederile proiectului de act normativ nu se refera la domeniile de activitate aflate în coordonarea consiliilor interministeriale permanente.
5. Informatii privind avizarea de catre Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Aparare a tarii,
Consiliul Economic si Social, Consiliul Concuren.ei, Curtea de Conturi.
Proiectul de act normativ va fi avizat de catre Consiliul Legislativ, la finalizarea procedurii de
avizare.
Sec.iunea a 7-a
Activitati de informare publica privind elaborarea si implementarea proiectului de act normativ
1. Informarea societa.ii civile cu privire la necesitatea elaborarii proiectului de act normativ
Proiectul de act normativ este publicat pe pagina de Internet a Departamentului pentru Rela.ii
Interetnice potrivit prevederilor instituite de Legea nr. 52/2003 privind transparen.a decizionala în administratia publica.
2. Informarea societatii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementarii
proiectului de act normativ, precum si efectele asupra sanatatii si securitatii cetatenilor sau diversitatii biologice
Proiectul de act normativ nu are impact asupra mediului înconjurator.
Sectiunea a 8-a
Masuri de implementare
1. Masurile de punere în aplicare a proiectului de act normativ de catre autorita.ile administra.iei
publice centrale si/sau locale – înfiin.area unor noi organisme sau extinderea competen.elor institu.iilor
existente
Proiectul de act normativ va fi pus în aplicare fara a fi necesare înfiintarea unor noi organisme sauextinderea competentelor institu.iilor existente.
Fa.a de cele prezentate, am elaborat proiectul de Hotarâre a Guvernului, pe care îl supunem spre
adoptare Guvernului.
Gabriel BERCA
Secretarul General al Guvernului
Attila MARK.
Secretar de stat
Departamentul pentru Relatii Interetnice
AVIZAM FAVORABIL:
Varujan VOSGANIAN
Ministrul Economiei si Finantelor
Catalin Marian PREDOIU
Ministrul Justi.iei

BULGARII

Vecini sudici de secole bune ai tarii noastre, bulgarii se intilnesc in numar nu foarte mare si in Romania unde constituie o comunitate diferentiata in ce priveste confesiunea religioasa, dar unita din punctual de vedere al limbii si al traditiilor culturale.

Scurt istoric

Bulgarii catolici din zona Banatuluit reprezinta cea mai veche comunitate etnica de aceasta origine de pe teritoriul Romaniei, fiind cunoscuti sub numele de pavlicheni. Pavlichenii (sau paulicienii) au fost membri ai unei comunitati crestin-orientale ce refuza Sfintele Taine, care a fost deportata din Mesopotamia in Tracia in secolul IX de catre bizantini. In contact cu populatia slava asezata deja in zona balcanica a rezultat un grup etno-religios vorbitor de limba slava si adept al ereziei pauliciene (din perspectiva ortodoxa).
In cele din urma au fost convertiti la catolicism de misionari in secolul XVI, pastrind insa denumirea sectei ca nume al grupului etnic. In Banat se asaza in conditiile emigrarii in masa a pavlichenilor din Kiprovet (Ciprovti), dupa infringerea rascoalei antiotomane declansata in 1688 in acest oras din regiunea Vidinului (vestul Bulgariei). Domnitorul Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu (1688-1714) acorda o foarte buna primire refugiatilor, asezindu-i la Craiova, Campulung, Ramnic, Bradiceni si Targoviste. Invazia tatara din 1690 ii obliga pe unii dintre ei sa se refugieze la Brasov si Sibiu, unde suntinsa primiti cu ostilitate de sasii protestanti (luterani).

Cucerirea Banatului si a Olteniei de catre austrieci in 1718 reprezinta un element suplimentar de protectie pentru bulgarii refugiati. Dar infringerea Habsburgilor in 1739 duce la revenirea Olteniei in cadrul Tarii Romanesti si concentrarea unei parti a bulgarilor in Banatul austriac, in timp ce restul se asaza in Transilvania, la Deva, Sibiu si Vintu de Jos (Alba). In urma negocierilor duse cu autoritatile imperiale de la Timisoara, paulicienii se stabilesc in 1738 pe locul stravechii localitati Besenova Veche/Star Bisnov (azi comuna Dudestii Vechi - Timis), iar in 1741 intemeiaza Vinga/Vinica (Arad). Aceasta asezare, fondata de bulgari originari din satele din jurul localitatii dunarene Nicopole, primeste statutul de oras si privilegii de la imparateasa Maria Tereza in 1744. Cea de-a treia asezare a etnicilor bulgari din Banat este Brestea, infiintata in 1842. Dupa o scurta perioada in care au depins de ‘’voievodatul sarbesc’’ din imperiul habsburgic, pavlichenii banateni au intrat sub administratie ungara in momentul instituirii regimului dualist austro-ungar (1867). In epoca Habsburgica populatia Banatului a fost recenzata cu atentie de administratia imperiala. Astfel, in anul 1770 recensamintul contelui Clary indica intreaga populatie a Banatului istoric, fiind inclusa si partea atribuita Iugoslaviei in 1919. Bulgarii reprezentau a treia comunitate, in ordinea marimii, dupa romani (181.639) si sarbi (78.780), cu 8.683 persoane, dintr-un total de 317.928 locuitori. Dupa numai patru ani, un recensamint efectuat de functionarul superior Jakob Ehrler, arata ca numarul romanilor era de 220.000, al sarbilor si grecilor de 100.000, al germanilor de 53.000, al maghiarilor si bulgarilor de 24.000 etc.

Reglementarea chestiunii Banatului intre Bucuresti si Belgrad, la sfirsitul primului razboi mondial (1918), a facut ca, in marea lor majoritate, bulgarii catolici sa ramina in granitele statului roman, care a preluat cea mai mare parte a provinciei. In perioada interbelica, multe familii de bulgari din Vinga s-au mutat in orasele invecinate Arad si Timisoara, numarul lor in zona rurala incepind sa scada. Scaderea numarului populatiei devine si mai pronuntata odata cu instalarea regimului comunist in Romania. Dupa colectivizare, in conditiile in care fiecare familie avusese mult pamant si ramasese fara el, fiecare a cautat sa se mute la Arad sau Timisoara unde au gasit locuri de munca. In ultimele decenii, ca urmare a conditiilor politico-economice existente, o mare parte dintre familiile din toate cele trei sate bulgaresti s-au stabilit in Timisoara.

Structura demografica eterogena si gradul ridicat de dezvoltare economica si culturala a regiunii, privilegiile pe care le-au avut in timpul Habsburgilor, mai slaba presiune de asimilare la care au fost supusi, precum si actiunea bisericii catolice au favorizat prosperitatea si pastrarea caracterului micii comunitati etnice a bulgarilor banateni. Ritul catolic si cultura originala, care contine si o forma scrisa, i-au transformat pe acestia intr-un grup etnic care manifesta o puternica dorinta de pastrare a propriei identitati. Exista totusi si bulgari ortdocsi, in Oltenia, Muntenia si Muntenia. Soarta acestora a ramas mai puternic legata de cea a tarii-mama, atit din motive geografice, cit si confesionale. Ca si fratii lor catolici, inaintasii bulgarilor ortodocsi din Romania au emigrat la nord de Dunare in contextul razboaielor antiotomane de la sfarsitul sec. XVIII si inceputul sec. XIX. Pe de alta parte, unii dintre ei au fost interesati sa gaseasca conditii economice mai bune. Potrivit datelor oficiale, in Tara Romaneasca erau inregistrate, in 1838, 11.652 de familii de imigranti bulgari, adica circa 100.000 de persoane. Date fiind raporturile de vecinatate si cultural-istorice, Principatele Romane au jucat un rol extrem de important in miscarea de eliberare nationala a bulgarilor. Eroi nationali ai Bulgariei, precum Vasil Levski, Hristo Botev, Liuben Karavelov si Gheorghi Rakovski au locuit multa vreme la Bucuresti si Braila, unde au editat publicatii in limba bulgara si au organizat grupari armate care au fost infiltrate la sud de Dunare. Primul abecedar chirilic bulgaresc este editat in 1824, chiar in Transilvania, la Brasov, iar in 1869, la Braila, suntpuse bazele Societatii Literare Bulgare, viitoarea Academie Bulgara. Procesul de asimilare naturala a bulgarilor din Muntenia si Oltenia a fost mult mai pronuntat decat la bulgarii banateni, astfel ca la recensamintul din 1992, doar 2.000 de persoane si-au declarat apartenenta la aceasta comunitate.

Perioada contemporana

Potrivit rezultatelor recensamintului din 2002, numarul cetatenilor romani de origine bulgara era de 8025 (sub 0,10%), fata de 9851 (tot sub 0,10%) inregistrati la recensamintul din 1992. Dintre acestia, cei mai multi traiesc in vestul tarii, in Banat: cam doua treimi in judetul Timis, circa o zecime in judetul Arad. Restul sunt localizati in sudul tarii: in Dambovita, o zecime, precum si in Bucuresti, judetele Constanta si Tulcea. Astazi, aceasta populatie se compune din doua comunitati principale, distincte din punct de vedere cultural-istoric si organizatoric: cea a bulgarilor banateni, de confesiune catolica, si cea a bulgarilor din sudul Romaniei, respectiv Oltenia, Muntenia si Dobrogea, de confesiune ortodoxa. Aceste grupari ale diasporei bulgare au in comun originea etnica, graiul, unele asemanari in cultura traditionala si, in special, caracterul lor agrar. Ele se deosebesc insa prin asezare geografica, religie, particularitati culturale si dialecte specifice, destin istoric si gradul de mentinere a caracterului lor etnic. Etnici bulgari traiesc si in nordul tarii, la Sighetu Marmatiei, incadrindu-se in contingentul de 0,55 % al minoritatilor din oras, impreuna cu etniile evreiasca, germana, slovaca, ceha, armeana etc.

Dupa rasturnarea regimului comunist in 1989, etnicii bulgari din Romania beneficiaza, cu sprijinul material al statutului, de un cadru coerent pentru desfasurarea activitatilor in vederea pastrarii identitatii lor nationale. Astfel s-au format doua organizatii, pe criteriu confesional si geografic: in Banat a aparut Uniunea Bulgara Banat-Romania, cu sediul la Timisoara, iar la Bucuresti a fost inregistrata initial Asociatia Culturala Bulgara, transformata ulterior in Comunitatea "Brastvo" a bulgarilor din Romania. Conform garantiilor constitutionale postdecembriste, minoritatea bulgara participa activ la viata politica din Romania, avind asigurat un loc in Camera Deputatilor inca din prima legislatura (1990-1992). Etnicii bulgari au fost reprezentati alternativ de ambele comunitati. In perioada 1990 - 1996, reprezentantul minoritatii bulgare in Camera Deputatilor a fost presedintele Uniunii Bulgare din Banat, Carol Ivanciov. La alegerile din 1996, locul minoritatii bulgare in Parlamentul Romaniei a fost cistigat de reprezentantul Comunitatii "Brastvo", Florin Simion, care a obtinut 5 359 de voturi fata de cele 4115 ale Uniunii. Apoi, in scrutinul din noiembrie 2000, reprezentant al minoritatii bulgare a fost ales Petru Mirciov, din partea UBB, pentru ca patru ani mai tirziu, deputat sa devina Nicolae Mircovici.

Sub aspect financiar, suma alocata de la bugetul de stat pe anul 2002 pentru minoritatea bulgara din Romania a fost de aproape 6 miliarde de lei, iar in 2004 a fost de 8,6 miliarde lei. Din punct de vedere administrativ, in 2003 organizatiile minoritatii bulgare isi desfasurau activitatea in patru sedii proprii, unul in Arad si trei in judetul Timis si in sapte sedii inchiriate.

Invatamintul in limba materna

In timpul regimului comunist si minoritatii bulgare, ca si multora altora, i-au fost inchise institutii de invatamint, cultura sau religioase.

Dupa revenirea la sistemul politic democratic, accesul la invatamintul in limba materna a fost impulsionat. Limba bulgara se studiaza facultativ in satele bulgarilor banateni si in citeva scoli din Bucuresti si din judetul Giurgiu, in anul scolar 1992/1993 numarul acestor scolari era de 461, cifra fiind asemanatoare si in present. In toamna lui 1999, la Bucuresti a fost redeschisa, in paralel cu Liceul roman din Sofia, vechea Scoala bulgara cu 3 clase si un numar de 84 de elevi, cu limba de predare bulgara. Redeschiderea acestei scoli reprezinta o problema partial rezolvata.

Comunitatea "Brastvo" solicita ca scoala sa fie amplasata pe locul vechii cladiri, situata pe Calea Mosilor, darimata de regimul comunist la mijlocul anilor ‘'80. De asemenea, in Romania exista 4 unitati scolare in care 7 cadre didactice predau limba bulgara pentru mai mult de 400 de elevi din Timis, Arad si Bucuresti. Universitatile din Romania sunt incurajate sa intreprinda masuri pentru organizarea de sectii de specializare in limbile si literaturile minoritatilor nationale, existind o sectie bulgara la Universitatea Bucuresti. Pe de alta parte, cele doua asociatii etnice bulgare editeaza publicatiile "Nasa glass" (“Glasul nostru”), organul de presa al Uniunii Bulgare din Banat, redactat in limba literara a bulgarilor banateni, ca si “Literaturna Miseli”, revista literara, precum si "Luceafarul bulgar/Balgarska zornita", publicatie bilingva a Comunitatii "Brastvo".

Traditii

Caderea Bulgariei sub stapinirea otomana, la sfirsitul secolului XIV-lea, a determinat accentuarea eforturilor vecinilor nostri de la sud pentru pastrarea valorilor culturale traditionale.

Una din sarbatorile cele mai cunoscute in comunitatile bulgaresti este Martisorul, asemanator de altfel cu traditia romaneasca. Legenda martisorului este foarte veche, datind din perioada hanului Asparuh, cel care i-a condus pe bulgari pe teritoriul actualei lor tari, in anul 681. Pe cind sora sa Huba si fratele sau Boian se aflau in prizonierat, Asparuh le-a trimis un soim care avea legat un fir de ata alba pentru a-I instiinta ca ii va ajuta sa evadeze. Cei doi au reusit sa fuga, insa in apropiere de malul Dunarii, Boian fiind ucis de urmaritori, Huba a dat drumul soimului care avea legat de picior firul de ata alba inrosit de singele fratelui sau, pentru a-i da de veste hanului despre moartea fratelui sau. La aflarea vestii, de durere, Asparuh a poruncit ostasilor sa poarte un fir de lina alba si unul de lina rosie pentru a-i feri de necazuri, eveniment care ar fi avut loc la 1 martie 681.

Martisorul bicolor sau multicolor, incarcat cu valente magice, reprezinta un talisman mai cu seama in civilizatiile arhaice. Culoarea alba a snurului reprezinta femeia, simbolizind viata lunga, iar cea rosie reprezinta barbatul, simbolizind forta fizica. De cele doua fire rasucite intre ele se agata monede, par din coada de cal, margele, usturoi, carcase de melci si altele, realizindu-se o amuleta protectoare ("martenita") impotriva spiritelor rele. Ca si in Moldova si in Bucovina, in unele comunitati bulgaresti exista obiceiul ca fetele sa ofere iubitilor un snur simplu, in cele doua culori. Bulgarii poarta martisoarele intreaga luna martie, fie la reverul hainei, fie prinse la incheietura miinii, existind si particularitati de ordin social: fetele nemaritate in partea stinga a rochiei, fetele batrine la degetul mic al miinii stingi, iar barbatii casatoriti la soseta dreapta. Scoaterea martisoarelor a fost legata de practicile de previziune a vremii, fiind agatate in copacii care urmeaza sa infloreasca. Este marcata astfel tranzitia intre iarna si primavara si credinta fiecaruia ca toate vor fi mai bune in anul ce incepe.

Sarbatoarea cea mai spectaculoasa din calendarul popular bulgaresc este Baba Marta, care, ca si Baba Dochia, personifica primavara. La sfirsitul lui februarie, bulgarii fac curatenie generala in case, deoarece Baba Marta nu viziteaza decit casele ingrijite! Batrinii nu trebuie sa iasa prea devreme din casa, pentru ca batrina doreste sa intilneasca doar fete tinere si femei. In ultima zi a lunii februarie, copiii din mediul rural aprind un foc cit se poate de mare. Ei striga: «Baba Marta, eu te incalzesc pe tine azi, iar tu sa ma incalzesti pe mine maine!» si se aduna in jurul focului, cu diverse strigaturi, iar cind focul se stinge, sar peste el. Focul trebuie sa arda cit mai mult si cit mai sus ca sa o incalzeasca pe Baba Marta, care personifica si soarele care poate sa arda fetele oamenilor.

Dochia bulgara este o batrina neputincioasa, aceasta avand mereu la ea un bat de fier in care se sprijina. Bulgarii cred ca temperamentul batranei este foarte instabil: atunci cand Marta zimbeste, soarele straluceste pe cer, iar atunci cand este suparata pe cineva, vremea urata isi face simtita prezenta. Se crede ca vei fi sanatos tot anul daca porti "martenita", zicala de baza fiind: "Daca nu porti martisor, Baba Marta va aduce spiritele rele in casa ta". De asemenea, bulgarii au un adevarat cult pentru trandafiri, iar generatiile varstnice probabil ca isi amintesc de parfumul bulgaresc de trandafir cu aroma sa dulce.

http://www.banatul.ro/arhiva_1.php